Care-i treaba cu PBL?

Avem nevoie de tineri care să fie dispuși să-și asume destinul și problemele viitorului, iar Project Based Learning (PBL) este o abordare care îi echipează cu atitudinea și mentalitatea necesare pentru a dezvolta curiozitate, reziliență și perseverență. 

Spun cei de la PBLWorks, un program inițiat de Buck Institute for Education, pornit din convingerea că prin abordarea PBL cunoașterea va fi accesibilă cât mai multora.

The Project este podcastul celor de la PBLWorks și unul dintre episoade explică conceptul, audio și text.
Mai jos, câteva idei, în sinteză:

Care-i diferența dintre PBL și alte metode de învățare?

  • este o abordare interactivă: copiii nu primesc doar informații de la un profesor, ci se implică activ în tema proiectului, caută împreună perspective de adresare și sunt, de cele mai multe ori, subiecte de care sunt interesați la modul autentic. Este un proces prin care participanții se implică la un nivel mai profund și, de regulă, există și o formă de finalitate a procesului, destinată unei audiențe publice;
  • nu există un profesor care ghidează procesul – asta ar însemna o curriculă predefinită. Ne ghidăm după informații, sub diverse forme (text, video etc), dar nu urmăm o programă, iar asta creează un context în care copiii pun mult mai multe întrebări. Este o experiență comună, prin care descoperim informații, perspective și ajungem împreună la răspunsuri, pe care nu le catalogăm ca fiind corecte sau greșite, ci doar etape din parcurs;
  • PBL este o abordare ce ridică provocări și știm deja că învățarea se întâmplă atunci când apar idei și întrebări pe care avem nevoie să le procesăm ca să internalizăm și să păstrăm cunoștințele pe termen lung. Dacă asimilăm rapid niște informații ca să le reproducem într-un test, le uităm la fel de repede, dar dacă avem șansa de a diseca și trata informațiile cu propria înțelegere și abordare, atunci însușirea acelor informații rămâne cu noi.

Cum a apărut PBL?

John Dewey este considerat bunicul conceptului – cercetător, educator și susținător al reformelor în educație la începutul secolului XX. Învățăm făcând a spus el, și a susținut că elevii trebuie să experimenteze lumea reală, iar astfel vor învăța și conținut academic.

Abordarea sa a devenit populară în anii ’20-30 în SUA și Europa și a prins avânt în anii ’60 odată cu metodele progresiste de predare și învățare. Termenul de PBL s-a conturat prin anii ’80 și este rudă apropiată cu problem based learning, o metodă inițiată de școlile medicale.     

Project versus problem based learning

Problem based learning este o abordare construită în jurul unei dificultăți, a unei situații ce necesită rezolvare. În project based learning poate fi o problemă la care căutăm soluții, dar poate fi și un produs/serviciu sau o situație din viața reală pentru care căutăm variante de explorare și adresare.

Project Based Learning este o categorie cumva mai largă, mai deschisă către oportunități și alternative, dar ambele au la bază, de fapt, abordarea bazată pe explorare de întrebări și răspunsuri, care uneori ne oferă soluții, iar alteori ne prezintă alte întrebări și drumuri de explorat.

Vorbesc și despre cât de răspândită este practica PBL și de ce se evită implementarea acestei tehnici.
Indiciu: pentru că școlile publice, peste tot în lume, pregătesc copiii pentru examene standard, iar profesorii au nevoie de o altă abordare, pentru care nu sunt instruiți.

În plus, statisticile demonstrează că abordarea PBL ajută semnificativ grupurile de copii defavorizate, căci prin PBL practicăm incluziunea și cooperarea, aspecte marginalizate, cel puțin, în sistemul standard.

Mai multe despre demersurile PBLWorks aici.

Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.