Sunteți părinți elicopter?

“Când ai copii, e ca și cum ai umbla cu inima atârnată în afara corpului.”
Este o replică în care se regăsesc, probabil, toate mamele din lumea asta, și îi aparține lui Judy Garland în Judy (un film ce merită văzut, despre ultimii ani din viața celebrei artiste).

Toți părinții doresc binele copilului lor, iar din clipa în care aduci acasă ghemotocul numit copil principala grijă este cum să-l ferești de orice fel de rău – real sau perceput – cu care s-ar putea confrunta.
Este un instinct matern/patern, însă anumiți părinți duc nevoia de protecție la un alt nivel și devin părinți elicopter, super-implicați în viața copilului, astfel încât acesta să fie ferit de orice fel de durere sau dezamăgire.

Opusul autonomiei și independenței, acest tip de comportament se poate întoarce chiar împotriva copilului.

Cum se manifestă părinții elicopter?

Multă vreme s-a crezut că doar adolescenții sau studenții sunt afectați de acest model de părinte, însă cercetări recente au arătat că părinții pot manifesta acest tip de comportament din primii ani ai copiilor, iar implicațiile în viața lor adultă au demonstrat, de asemenea, implicații negative în dezvoltarea lor.

Dintre manifestările părinților elicopter: încearcă să prevină orice cădere, la propriu și la figurat, nu permit copilului să se joace singur, monitorizează permanent evoluția la școală sau progresul (în cazul homeschooling/unschooling), înscriu copiii în activități fără implicarea lor în decizie, le aleg subiectele sau materiile de studiat (tot pentru cazul homeschooling/unschooling), le aleg prietenii, nu permit copilului să facă alegeri și să-și rezolve problemele specifice vârstei, intervin în conflictele cu alți prieteni, colegi, se implică excesiv în alegerile și preocupările adolescentului etc.   

Cauzele pentru care părinții dezvoltă acest comportament pot fi mai multe.

Frica de viitor –  ceea ce fac copiii lor în copilărie influențează viața lor de adult și este o formă prin care părinții caută să controleze acel viitor nesigur. O notă mică, excluderea din echipa sportivă sau ratarea accesului la universitate declanșează frica părintelui despre viitorul copilului.

Anxietate – părintele resimte emoțional, la nivel personal, dezamăgirea sau pierderea într-o formă sau alta a copilului, ceea ce le accentuează nevoia de control, în speranța că nu se va mai repeta. Uneori, părinții își suprapun identitatea cu cea a copiilor, iar succesul copiilor este perceput ca o reușită personală de părinte.   

Mediul este, de asemenea, unul dintre factorii care contribuie la alimentarea acestui comportament – cercul apropiat de familie sau prieteni influențează modul în care părintele se comportă sau exercită o presiune mai mult sau mai puțin explicită.

Carl Jung a spus că nimic nu are mai mare influență asupra unui copil decât viața netrăită a părintelui. Iar acea viață netrăită stăruie…
A fi părinte este un dans: este nevoie să-ți oferi ție, părinte, ce ai nevoie, dar să le dai și copiilor ceea ce au ei nevoie. 

Este benefic să fii părinte elicopter?

Se pare că da, într-o anumită măsură, dar doar pentru părinți. 
Conceptul de părinți-elicopter nu este un termen medical sau psihologic, dar este un tip de comportament studiat de decenii deja. Este un model controversat, dar sunt de asemenea studii care arată că părinții super implicați în viețile copiilor își găsesc astfel un sens pentru propriile vieți.

Din păcate, însă, beneficiile nu se extind și la copii.
Acest supra-control se întoarce împotriva copilului, care dezvoltă lipsă de încredere în sine și în forțele proprii. Pe măsură ce crește, lipsa propriilor decizii îl face să se îndoiască că este capabil să-și gestioneze viața.

Un studiu a urmărit consecințele pe mai mult de 400 de copii, pe parcursul a opt ani, pentru copii având vârste de 2, 5 și 10 ani. Cercetarea a evidențiat că aceștia aveau tendința de a manifesta probleme emoționale și inabilități sociale cu impact pe termen lung. În plus, studiul a evidențiat faptul că pentru copii era important ca ei să-și gestioneze singuri nevoile și/sau problemele pentru a fi pregătiți emoționali pentru viața de adult.

O altă cercetare a scos la iveală anxietatea și chiar nevoia de consiliere psihologică pentru depresie, o analiză care a studiat copii aflați în faza de studii universitare.

„Copiii crescuți de părinți supra-implicați sau părinți-elicopter nu au dezvoltat abilități necesare pentru time management și abilități necesare pentru a face față provocărilor, inevitabile în viață.
Acești copii au arătat mai puțină creativitate, spontaneitate, bucurie și inițiativă în timpul lor liber. Sunt mai puțin atenți la emoțiile celorlalți, dovedesc empatie redusă, sunt mai înclinați către depresie și anxietate, și întâmpină dificultăți în a-și gestiona viața.”

Cum poate fi evitat comportamentul de părinte elicopter?

Sigur, nu înseamnă să nu ne pese de copil sau să nu dorim să fie fericit, ci doar să încurajăm autonomia și independența, lucrând întâi cu noi, ca părinți și adulți.

În loc de focus pe prezent, gândiți-vă la efectele pe termen lung ale acestui tipar de comportament.
Întrebați-vă dacă nu e prea puțin doar să rezolvați problemele copilului sau vreți ca el să-și dezvolte aceste abilități și să trăiască pe picioarele lui, din punct de vedere al deciziilor, dar și al consecințelor.

Dacă copilul este suficient de mare ca să facă singur anumite activități, lăsați-l să le facă: de exemplu, să-și lege singur șireturile, să-și facă ordine în jucării, să-și aleagă hainele pentru joaca afară etc. 

Lăsați-l să ia decizii potrivite vârstei, dar și ce alege să citească sau să studieze.

Când nu se înțelege cu prietenii sau colegii, lăsați-i să-și rezolve singuri conflictele.

Permiteți-i să greșească. Dacă îl ferim de dezamăgiri sau greutăți nu va învăța ce e viața, iar viața de adult nu este deloc ferită de eșecuri și deziluzii.

Jobul nostru, de părinți, este să ne dăm un pas în spate și să-i lăsăm să sară, să se împiedice și să se ridice în tot ceea ce le rezervă viitorul. 

“Nu suntem ok” au spus și adulți crescuți de părinți elicopter într-un material de la LetGrow, unde am descoperit și studiile de mai sus.

LetGrow este o comunitate destinată educației copiilor, în spiritul asumării și dezvoltării sănătoase din punct de vedere emoțional, mental și fizic, detalii aici. Iar mai multe analize despre părinții elicopter găsiți aici.

Foto credit Unsplash.com

Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.