Ce se alege de unschooleri?

Ce-o să facă, cum se va descurca?… Pe scurt, ce se alege de copiii neșcoliți (unschooled) este întrebarea care bântuie gândurile oricărui părinte care a ales o educație altfel decât la școala tradițională.

Peter GRAY și Gina RILEY – psihologi și cercetători americani din domeniul educației – au publicat acum câțiva ani rezultatele unui studiu amplu privind avantajele și provocările unschooling. 

Analiza a fost publicată în diverse reviste și bloguri de specialitate, iar mai jos vă prezentăm câteva dintre concluziile lor, în speranța că informațiile sunt utile pentru părinții nefamiliarizați cu acest concept sau care experimentează temeri legate de acest parcurs, relativ nou în societatea românească.

Înainte de concluzii, definiția unschooling așa cum au prezentat-o cei doi cercetători.

Unschooling nu este școală. Familiile ce practică unschooling nu-și trimit copiii la școala tradițională și nu fac școală acasă, urmând o anumită programă. Mai exact, părinții nu stabilesc programa de studiat de către copii acasă, nu le atribuie teme sau assignments în scop clar educațional și nu le dau teste pentru a le evalua progresul. 

În schimb, părinții oferă copiilor unschooled libertatea de a-și căuta și alege propriile preocupări și de a învăța, fiecare în ritmul și felul lui, ceea ce are nevoie pentru a-și urma interesele și preocupările.
În acest sens, părinții oferă ajutor, sprijin și context propice pentru a facilita și susține procesul de învățare al copilului. Ca urmare, cei mai mulți copii unschooled ajung să perceapă viața și învățarea ca fiind unul și același lucru.

Oare câți adulți crescuți în alte timpuri și regimuri au această percepție asupra vieții?  

Studiul a inclus un sondaj la care au răspuns 232 de familii americane ce au ales acest drum, iar cercetarea a inclus și intervievarea copiilor care au avut această experiență – percepția lor privind acest drum și felul în care s-au descurcat ca adulți.

Ce au spus părinții? 

Răspunsurile au fost împărțite în câteva categorii.

1. Avantajele legate de învățare a fost considerat beneficiul major – copiii învățau mai mult, mai eficient sau informații care li se păreau relevante, erau dornici să învețe atunci când nu li se impunea și puteau alege ei singuri ce să învețe. Cei mai mulți din această categorie au declarat astfel, pentru că de fapt copiii erau cei care alegeau ce să învețe, își urmau curiozitatea și dorința naturală de a afla mai multe despre ceea ce-i interesa și explorau împreună cu părinții.

2. Echilibru emoțional și avantaje sociale – copiii erau fericiți, mai puțin stresați, mai încrezători în ei, iar în societate se manifestau fără rețineri, cu încredere în ei și sociabili. Iar unul din factorii determinanți pentru acest comportament este faptul că acești copii interacționau cu oameni de vârste diferite, nu doar copii sau profesori, așa cum se întâmplă în școala tradițională. 

3. Apropierea în familie și relațiile dezvoltate – unschooling-ul le-a permis să petreacă timp împreună, ca familie, să dezvolte relații și preocupări comune. În plus, lipsa presiunii de la școală (teme, constrângeri legate de timp, deplasare etc. ) a generat armonie și un mediu fără stres în familie. 

4. Lipsa programului de la școală – a ajutat familia să trăiască după ritmul propriu și conform propriilor alegeri și să facă călătorii, care nu ar fi fost posibile altfel. În unele cazuri, copiii au putut avea joburi sau au participat la activități ale comunității la care nu ar fi putut lua parte dacă ar fi urmat un program tradițional de școală.

Ce au spus copiii? … deveniți adulți între timp.

Una dintre întrebări a vizat educația superioară – dacă au fost interesați de cursuri academice și care fost experiența lor în acest mediu după anii de unschooling. Iar răspunsurile lor sunt pe alocuri surprinzătoare.

Mulți dintre ei au urmat cursuri universitare, iar dificultatea adaptării a fost apreciată ca minimă.
Studenți care nu au urmat deloc sau puțin cursuri în școala tradițională au obținut relativ ușor calificativele de care aveau nevoie, fie pentru examene gen bacalaureat, fie pentru cele de admitere în facultate, ceea ce a confirmat convingerea că lipsa unei programe impuse nu-i privează pe copii de abilitățile și informațiile necesare de a accede la studii superioare, de exemplu.

Cei mai mulți dintre respondenți s-au evaluat ca fiind cel puțin egali ca nivel de cunoștințe cu colegii lor, iar explicația lor a fost că nu au experimentat acea supra-saturare și epuizare (burn out) produsă de programa impusă, iar libertatea experimentată în unschooling i-a ajutat de fapt să se organizeze și să fie responsabili în alegeri: ce, când și cum să învețe.

De asemenea, mulți dintre ei s-au declarat dezamăgiți de mediul academic. Au vrut să facă studii universitare pentru a fi expuși unui mediu care să-i stimuleze intelectual, dar în schimb, au descoperit colegi mai degrabă interesați de petreceri și frății universitare.

Legat de carieră – marea majoritate a copiilor respondenți avea deja experiență de job la momentul cercetării, iar carierele alese sunt dintre cele mai variate.

Conform cercetării, s-au desprins două direcții dominante privind alegerile copiilor.
Prima este că mulți au ales cariere în domenii vocaționale sau creative – arte, meserii, muzică, fotografie, film, scris etc, iar aproape 80% dintre aceștia au provenit din categoria celor care au practicat doar unschooling (nu forme mixte de schooling).

A doua direcție care s-a evidențiat este că un procent semnificativ (peste 50%) dintre respondenții copii au devenit antreprenori – au pornit deja propriul business și trăiesc din el sau sunt pe cale să se susțină din el. Categoria antreprenorilor o depășește pe cea a celor cu meserii creative, iar mulți dintre antreprenori sunt chiar în zona produselor sau serviciilor creative.

77% dintre copiii unschooled au indicat o legătură clară între cariera sau jobul de adult și activitățile și preocupările lor din copilărie.

În multe cazuri corelația a fost directă: artiști, muzicieni, oameni de scenă și alții asemenea și-au transformat pasiunile în cariere, iar alții au explicat legătura dintre îndeletnicirile și preocupările din copilărie cu meseriile alese.
Din nou, din punct de vedere statistic, corelația cea mai puternică în acest sens a fost în categoria celor care au făcut doar unschooling.

În ceea ce privește evaluarea propriei experiențe de copil unschooled:

  • aproape toți s-au referit la libertatea și independența la care au avut acces prin unschooling, timpul pe care l-au câștigat ca să se descopere și să-și urmeze propriile interese și pasiuni;
  • peste 70% dintre ei au declarat că unschoolingul i-a ajutat să învețe cum să se motiveze și să se concentreze pe ei, pe dezvoltarea lor proprie;
  • la dezavantaje au menționat în proporție covârșitoare, ca și părinții, prejudecățile și criticile celorlalți, dar și lipsa interacțiunii sociale (16 răspunsuri). Per ansamblu însă 96% dintre ei au considerat că unschooling le-a oferit mai multe avantaje decât dezavantaje.

Analiza celor doi cercetători oferă informații valoroase și a fost publicată în Journal of Unschooling and Alternative Learning și pe site-ul Psychology Today: o sinteză despre metodologia de studiu și date statistice despre respondenți, iar alte trei părți prezintă detalii despre beneficiile unschooling (cu extrase și testimoniale din sondaj), cauzele pentru care familiile aleg acest drum, dar și provocările inerente.

Deși unschooling este o practică relativ nouă în societatea românească, mărturii din comunitatea noastră susțin concluziile de mai sus. Puteți asculta câteva dintre ele.  

extras din Conversațiile CEREHARD

Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *