„Am învățat devreme diferența dintre a cunoaște numele unui concept și a înțelege semnificația acestuia.”

A spus Dr. Richard Feynman, laureat al premiului Nobel în fizică, a cărui moștenire înseamnă cercetări și descoperiri din domeniul fizicii, dar și o metodă de învățare eficientă. 

Tehnica a devenit cunoscută pentru ușurința și simplitatea cu care poate fi aplicată în orice subiect sau domeniu, pentru că învățarea nu este despre memorare (mai ales când este vorba de subiecte complicate), ci despre a da sens și înțeles noțiunilor în context.

Metoda presupune patru pași, ce pot fi folosiți atunci când studiem singuri sau când dorim să explicăm altcuiva un concept sau o noțiune.

1/ Alegeți un subiect despre care vreți să știți mai multe.

Practic, presupune să începem studiul subiectului respectiv. Feynman însuși era împotriva culturii de a memora, practicată pe scară largă în școala standard. Considera că învățăm prin înțelegerea principiilor, și nu prin memorare de fapte sau formule.

Dacă începem prin a scrie ceva pe un colț de hârtie ne stimulăm acea parte din creier responsabilă cu memoria și învățarea, iar restul se leagă natural, spunea el.   

2/ “Dacă vreți să stăpâniți un subiect, explicați-l altora.”

Pretindeți că explicați unui copil de 12 ani sau cuiva nefamiliarizat cu subiectul, pentru că nevoia de a explica altcuiva ne obligă să spargem blocurile de informații în formate accesibile, folosind limbaj simplu, fără a fi simplist, însă.
Folosiți termeni și vocabular inteligibili și nu vă limitați doar la faptele cunoscute, învățate. Căutați să creați propriile exemple, care pot fi asociate cu ideea pe care urmăriți să o explicați și va deveni mult mai ușor de înțeles, la un nivel profund, prin crearea de asocieri și conexiuni.

3/ Reflectați, rafinați și reveniți la surse informative suplimentare de fiecare dată când vă împotmoliți sau nu înțelegeți suficient.

Este un pas important, pentru că ne ajută să ne dăm seama ce nu știm sau știm insuficient. Pe măsură ce căutăm explicații și conexiuni care să actualizeze înțelegerea, realizăm că sunt aspecte pe care ne este greu să le povestim explicit sau pentru care nu găsim asocierile necesare pentru declanșarea înțelegerii.

Ideea este de a reveni la surse, indiferent de formă, și de a aprofunda subiectul. Iar învățarea are loc atunci când realizăm limitele în cunoaștere și ne aplecăm din nou asupra subiectului. 

Conștientizarea acestor limite, acceptarea lor și dorința de a le depăși este ceea ce accelerează procesul de învățare și cunoaștere, indiferent de domeniu, și funcționează ca o magie, spunea Feynman.        

4/ Simplificați și organizați.

Odată ce acoperim golurile de informații și corectăm eventualele erori de înțelegere este nevoie să simplificăm explicațiile și să le facem digerabile. Ne întoarcem la pașii doi și trei ori de câte ori este necesar pentru a clarifica sau aprofunda.

Feynman a crezut că adevărul rezidă în simplitate și că lucrurile pot fi mult mai bine înțelese atunci când sunt prezentate simplu și elegant. Considera, de asemenea, că este mai ușor să super-complici, iar crezul său era că înțelegerea profundă și învățarea sunt facilitate prin explicarea în termeni suficient de simpli încât să fie înțeleși și de către cei novici sau din afara subiectului.

Metoda Feynman înseamnă, pe scurt, testează & învață, și poate fi aplicată în orice domeniu și de către oricine, adulți și copii deopotrivă.

Este, de asemenea, o formă de învățare asumată (mastery learning), la care copiii ce practică învățarea auto-dirijată ajung natural, dacă li se permite.